Peste 25 de tari, la discutiile COP27 privind clima, au lansat un grup despre care au spus ca se va asigura ca se trag reciproc la raspundere pentru angajamentul de a pune capat defrisarilor pana in 2030 si au anuntat miliarde de dolari pentru a-si finanta eforturile.
Prima intalnire a Parteneriatului liderilor pentru padure si clima, prezidat de Ghana si Statele Unite, are loc la un an dupa ce peste 140 de lideri au promis la COP26 din Marea Britanie ca vor pune capat defrisarilor pana la sfarsitul deceniului.
Progresele de atunci au fost neregulate, doar cateva tari instituind politici mai agresive privind defrisarea si finantarea.
Noul grup – care include Japonia, Pakistanul, Republica Congo, Regatul Unit si altele – reprezinta aproximativ 35% din padurile lumii si isi propune sa se intalneasca de doua ori pe an pentru a urmari progresul.
Omisiuni notabile din grup sunt Brazilia cu padurea sa tropicala amazoniana si Republica Democratica Congo ale carei paduri vaste gazduiesc animale salbatice pe cale de disparitie, inclusiv gorilele.
„Acest parteneriat este urmatorul pas esential pentru a indeplini in mod colectiv aceasta promisiune si pentru a contribui la mentinerea obiectivului de a limita incalzirea globala la 1,5 °C”, a declarat intr-un comunicat britanicul Alok Sharma, care a prezidat discutiile COP de anul trecut.
Declaratiile spuneau ca aproximativ 22% din cele 12 miliarde de dolari in bani publici promise pentru paduri pana in 2025, fonduri angajate la Glasgow, au fost platite pana acum.
Printre noile surse de finantare, Germania a declarat ca isi va dubla finantarea pentru paduri la 2 miliarde de euro (1,97 miliarde de dolari) pana in 2025.
Companiile private au anuntat bani suplimentari de 3,6 miliarde de dolari. Printre acestea se numara firma de investitii SouthBridge Group, care creeaza un fond de 2 miliarde de dolari pentru eforturile de restaurare din Africa, regiunea cu cea mai mare padure tropicala dupa America de Sud.
Grupul Volkswagen si Grupul H&M au semnat o initiativa separata, Coalitia LEAF, lansata la COP26, in care guvernele si companiile platesc tarile cu paduri tropicale si subtropicale pentru reducerea emisiilor.
Ecuador devine, de asemenea, prima tara care semneaza un memorandum de acord cu Emergent, coordonatorul coalitiei, care urmareste sa fie semnat un Acord obligatoriu de plata pentru reducerea emisiilor pana la sfarsitul lunii aprilie 2023.
De asemenea, Coreea de Sud a fost de acord sa fie primul guvern asiatic care a oferit finantare coalitiei, alaturandu-se fondatorilor Marii Britanii, Norvegiei si Statelor Unite.
„Nevoia este urgenta – pentru clima, pentru biodiversitate si pentru oamenii care depind de paduri”, a spus directorul executiv emergent, Eron Bloomgarden.
Alte initiative pentru indeplinirea angajamentului forestier pentru 2030 au anuntat, de asemenea, progrese incrementale la deschiderea COP27.
O coalitie de 25 de guverne si organizatii de caritate a declarat ca 19% din 1,7 miliarde de dolari promise comunitatilor indigene pentru a promova drepturile asupra terenurilor si protectia padurilor au fost platite.
Dar, in ciuda promisiunii de a plati majoritatea banilor direct comunitatilor locale, aproximativ jumatate din fonduri au fost directionate prin organizatii internationale neguvernamentale. Doar 7% dintre ei au mers catre grupuri conduse de comunitate, despre care coalitia a spus ca trebuie corectate.
O initiativa separata a investitorilor de a impinge companiile sa elimine defrisarile pana in 2025 a spus ca managerul de active elvetian GAM Investments, managerul de pensii din Marea Britanie London CIV, SouthBridge si Banco Estado de Chile s-au alaturat aliantei.
In septembrie, initiativa a anuntat standarde pe care companiile ar trebui sa le urmeze pentru a urmari marfurile si a dezvalui legaturile cu despadurirea.
