Productia fabricii din Europa se clatina pe masura ce razboiul economic dintre Rusia si Occident incepe sa distruga bazele economice ale continentului.
Datele Uniunii Europene publicate miercuri au aratat ca productia fabricilor a scazut cu 2,3% in iulie fata de o luna mai devreme, prima scadere din martie, reflectand partial reducerile din sectoarele mari consumatoare de energie.
De la invadarea Ucrainei, presedintele rus Vladimir Putin a armat vastele rezerve de energie ale tarii pentru a submina sprijinul european pentru Kiev. Luna aceasta, Rusia a inchis robinetele unei conducte cheie de gaze naturale, Nord Stream. Dupa cum au aratat datele de miercuri, sufocarea livrarilor de energie catre Europa de catre Moscova a condus la cresterea costurilor de productie, facand mai dificila operarea economica pentru unii producatori.
Majoritatea economistilor se asteapta ca principalele economii ale Europei sa se contracte in lunile urmatoare, severitatea recesiunii fiind dependenta de temperaturile medii, de progresul in stocarea gazelor naturale de la furnizori non-rusi si de impactul eforturilor guvernamentale de a ajuta gospodariile si industria.
„Cel mai intunecat nor de la orizont se afla in mod clar in zona euro”, a declarat Marcelo Carvalho, seful global de economie.
Fabricile din Europa nu sunt singurele care vad o crestere a costurilor ca o consecinta a razboiului. Gospodariile europene se confrunta, de asemenea, cu facturi de utilitati mult mai mari.
Gazele naturale, pe care gospodariile le folosesc in principal pentru incalzire, si energia electrica au cunoscut cele mai mari cresteri in ultimul timp, in timp ce preturile la benzina s-au redus. Acest lucru a contribuit la scaderea ratei anuale a inflatiei din Marea Britanie la 9,9% in iulie, de la 10,1% in iunie, potrivit datelor oficiale publicate miercuri.
In ciuda cresterii preturilor la energie, Europa a fost una dintre regiunile cele mai puternice ale economiei globale in prima jumatate a acestui an. Datele publicate marti de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica au aratat ca produsul intern brut combinat al celor mai mari economii din grupul celor 20 – care reprezinta aproximativ 80% din productia mondiala – a scazut in cele trei luni pana in iunie. Aceasta s-a datorat in mare parte Chinei, unde blocajele pentru a limita pandemia de Covid-19 continua sa aiba un cost economic mare, dar si SUA si India s-au contractat.
In schimb, zona euro a cunoscut o crestere a cresterii si o scadere a ratei somajului la un nivel record.
Acest model este setat sa se rastoarne pe masura ce anul se apropie de sfarsit. Eliminarea majoritatii restrictiilor pandemice inseamna ca industria turistica din sudul Europei a avut prima vara normala din 2019, ceea ce ar putea ajuta zona euro sa evite o contractie in cele trei luni pana in septembrie.
Cu toate acestea, majoritatea analistilor se asteapta ca economia sa se contracte in ultimele trei luni ale anului si in primul trimestru al anului 2023, deoarece consumul de energie creste din cauza temperaturilor scazute si preturile raman ridicate.
„Criza energetica a Europei este aproape sigur ca va scufunda continentul intr-o recesiune”, a declarat Mark Cus Babic, economist la Barclays.
Profunzimea oricarei contractii va depinde de cat de mari ajung preturile la energie si de daca Europa poate evita rationalizarea energiei, care ar putea provoca un val de inchideri de fabrici.
Economistii Bancii Centrale Europene estimeaza ca o intrerupere completa a livrarilor de gaze rusesti ar putea determina „scaderea brusca” a PIB-ului zonei euro in ultimul trimestru al acestui an si primul trimestru al viitorului, contribuind la o contractie de 0,9% in 2023 in ansamblu.
Totusi, mult depinde de preturile gazelor naturale. Unele scaderi ale preturilor in ultimele zile, deoarece armata ucraineana a recuperat un teritoriu pierdut in fata Rusiei in primele luni ale conflictului, ar putea indica o scadere putin mai mica a productiei. Preturile gazelor naturale au atins un varf de peste 320 de euro pe megawat ora — echivalentul a aproximativ 319 de dolari — la sfarsitul lunii august, dar au scazut la sub 200 de euro in aceasta saptamana.
„Daca preturile s-ar stabili cu mult sub 200 de euro pe MWh, recesiunea europeana ar putea fi mai superficiala, iar varful inflatiei ar putea fi mai mic decat ne proiectam in prezent”, a spus Holger Schmieding, economist la Berenberg Bank.
Pana acum, asaltul economic al lui Putin asupra Europei nu i-a determinat pe alegatorii de acolo sa-si tempereze sprijinul pentru Ucraina in lupta sa impotriva Rusiei. Un sondaj al Politbarometrului de saptamana trecuta a aratat ca 70% dintre germani continua sa sustina Ucraina, chiar daca acest lucru duce la preturi mai mari la energie. Doar 21% au spus ca Occidentul ar trebui sa-si reduca sprijinul pentru a reduce preturile la energie.
