Un mic oras la vest de Kiev, Makariv inca poarta cicatricile primelor zile ale invaziei Rusiei in Ucraina. Intr-un centru comunitar bombardat din mijlocul orasului, cu fatada distrusa de o lovitura de artilerie, un cor local canta un imn ortodox. Misha, un baiat de sase ani, face turul vechii sale gradinite, cu podelele captusite cu resturi si jucarii imprastiate. Blocuri de apartamente carbonizate inconjoara scena. Problemele noi le compun pe cele vechi. De la inceputul lunii octombrie, valuri de rachete rusesti si drone „kamikaze” au lovit tinte in apropiere de Makariv, inclusiv o substatie electrica, declansand intreruperi de curent. Rusia si-a reluat atacurile pe 31 octombrie, tragand peste 50 de rachete de croaziera impotriva Ucrainei.
Makariv, ca si restul tarii, se pregateste pentru iarna. Atacurile rusesti au devenit mai putin eficiente. Datorita noilor provizii de arme, armata ucraineana spune ca in ultimele zile a reusit sa doboare toate rachetele si dronele Shahed-136 folosite de Rusia, cu exceptia catorva. Dar pagubele au fost semnificative.
Aproximativ 40% din infrastructura energetica a Ucrainei a fost deteriorata. Operatorul national de retea electrica, Ukrenergo, a fost nevoit sa impuna intreruperi de curent in toata tara. Ucrainenii li s-a cerut sa-si reduca consumul, atat intern, cat si comercial. Pe 31 octombrie, dupa ultimul atac rusesc, 80% din casele Kievului au ramas fara apa, desi accesul a fost restabilit de atunci. Pana la caderea noptii, o mare parte din capitala era intuneric. Seful Naftogaz, compania energetica de stat, a declarat recent unui ziar german ca tara sa s-a confruntat cu „cea mai proasta iarna” din istoria sa.
Pe masura ce vremea rece incepe sa cuprinda anumite parti ale Ucrainei – temperatura pe timp de noapte in Kiev a plutit in jurul inghetului – accesul la caldura devine, de asemenea, o preocupare. Peste 5 milioane de gospodarii, sau o treime din total, si in special cele din orasele mari, depind de sistemele de termoficare instalate de inginerii sovietici cu zeci de ani in urma. Instalatiile, de obicei alimentate cu gaz natural, sau mai rar cu carbune sau lemn, incalzesc apa, care este apoi pompata in case prin mii de kilometri de conducte. Deocamdata sistemele par sa fie in stare buna. Din cele 22 de provincii aflate sub control ucrainean, 18 sunt pe deplin pregatite pentru sezonul de incalzire, spune Oleksiy Chernyshov, ministrul dezvoltarii. Situatia este mai grava in zonele apropiate de linia frontului si in zonele eliberate din Donetk, in est. Incalzirea centralizata in Kiev a inceput sa se activeze pe 7 octombrie, cu scoli,
Dar sistemele raman vulnerabile. Orasele, care depind de obicei de cateva centrale mari de energie termica si electrica, sunt expuse unui risc mai mare decat orasele, care tind sa se bazeze pe cazane mai mici si mai numeroase. Rusii au incercat sa distruga fiecare dintre principalele fabrici de la Kiev, spune Kyrylo Timosenko, sef adjunct al administratiei prezidentiale a Ucrainei. Daca ar reusi, cei mai multi dintre cei 2 milioane de locuitori ai capitalei ar risca sa se raceasca. Atacurile asupra conductelor ar fi, de asemenea, extrem de perturbatoare, spune Diana Korsakaite, de la Proiectul de securitate energetica al USAID. Deteriorarea unei conducte primare poate taia cu usurinta caldura pentru zeci de mii de oameni. Temperaturile scazute pot cauza tevile care au fost expuse prin deteriorarea exploziva la fisuri.
Aproape toate centralele termice din Ucraina functioneaza cu gaz natural, la fel ca si cele 8 milioane de gospodarii care nu sunt conectate la termoficare si se bazeaza in schimb pe cazane. Aprovizionarea, cel putin, nu ar trebui sa fie o problema. Ucraina are rezerve de gaze de 14,5 miliarde de metri cubi (bcm), care ar trebui sa fie suficiente pentru a trece peste iarna. Dar taierile de energie si apa pot face ravagii. Incalzirea centralizata are nevoie de energie electrica pentru a pompa apa prin sistem si pentru a alimenta centralele in sine. Majoritatea cazanelor necesita si alimentare electrica.
Ucrainenii, in special cei care locuiesc in case private, se aprovizioneaza cu lemne de foc, generatoare de energie si incalzitoare electrice. Soba cu burta, cunoscuta inca din vremea sovietica sub numele de burzhuyka, a revenit in suburbiile Kievului. Aproximativ o zecime dintre ucraineni au folosit cuptoare pentru a-si incalzi casele anul trecut. Acest numar este sigur ca va creste. Dl Chernyshov spune ca a cerut donatorilor occidentali sa furnizeze 1.500 de statii termice mobile si 25.000 de generatoare inainte de iarna, pentru a fi dislocate in cazul unor noi atacuri rusesti. Dar acestea urmeaza sa soseasca si oricum ar putea sa nu fie suficiente.
In toata Ucraina, inginerii care lucreaza la refacerea infrastructurii de incalzire si energie vizate de rusi se afla intr-o cursa impotriva timpului, a vremii si a rachetelor. Reparatiile la cele aproximativ 800.000 de case distruse sau distruse de la inceputul razboiului continua, de asemenea, dar nu pot tine pasul cu devastarea. La sapte luni de la retragerea rusilor, zeci de case din jurul Makarivului raman nelocuibile, mai ales pe masura ce se apropie iarna. „In fiecare zi”, spune Vadym Tokar, primarul orasului, „oamenii ma intreaba: „Unde sunt ferestrele mele, unde este acoperisul?””. Orasul nu are bani pentru a plati reparatiile necesare, spune el. Incalzirea din Makariv inca functioneaza. Dar asta nu conteaza prea mult in casele fara acoperis.
