Presedintele Emmanuel Macron a anuntat ca Franta isi va inceta prezenta militara in Niger si isi va retrage ambasadorul din tara ca urmare a loviturii de stat care l-a inlaturat pe presedintele ales democratic. Junta din Niger a spus ca raspuns ca anuntul semnaleaza un „nou pas catre suveranitatea” tarii.
„Fortele imperialiste si neo-colonialiste nu mai sunt binevenite pe teritoriul nostru national. Noua era a cooperarii, bazata pe respect reciproc si suveranitate este deja in derulare”, se arata intr-un comunicat.
Anuntul a fost o lovitura semnificativa, daca era de asteptat, pentru politica Frantei in Africa, trupele franceze fiind nevoite sa se retraga din Mali si Burkina Faso vecine in ultimii ani dupa loviturile de stat de acolo. Franta a stationat mii de trupe in regiunea Sahel la cererea liderilor africani pentru a lupta impotriva gruparilor extremiste islamice.
Franta a mentinut aproximativ 1.500 de soldati in Niger de la lovitura de stat din iulie si a refuzat in mod repetat un ordin al noii junte de a pleca ambasadorului sau, spunand ca Franta nu i-a recunoscut pe liderii puciului ca fiind legitimi.
Dar tensiunile au crescut in ultimele saptamani intre Franta si Niger, o fosta colonie franceza, iar Macron a spus recent ca diplomatii francezi supravietuiesc cu ratii militare in timp ce stateau in ambasada.
Anuntul lui Macron a venit dupa ce liderii loviturii de stat au emis duminica mai devreme o declaratie conform careia inchid spatiul aerian al Nigerului pentru avioanele franceze, comerciale si militare, astfel incat noua conducere sa poata „relua controlul total asupra cerurilor si teritoriului sau”. Decizia nu s-a aplicat pentru alte aeronave internationale.
Ali Sekou Ramadan, un consilier al presedintelui demis din Niger, Mohamed Bazoum, a declarat pentru ca Bazoum i-a cerut lui Macron sa-l retraga pe ambasadorul Frantei, Sylvain Itte, „pentru a reduce tensiunea”.
Intr-un interviu acordat retelelor de televiziune France-2 si TF1, Macron a spus ca a vorbit duminica cu Bazoum si i-a spus ca „Franta a decis sa-si aduca inapoi ambasadorul, iar in urmatoarele ore ambasadorul nostru si mai multi diplomati se vor intoarce in Franta. ”
El a adaugat: „Si vom pune capat cooperarii noastre militare cu autoritatile din Niger, deoarece acestea nu mai vor sa lupte impotriva terorismului”.
El a spus ca trupele vor fi retrase treptat, probabil pana la sfarsitul anului, in coordonare cu liderii loviturii de stat „pentru ca vrem sa se desfasoare pasnic”.
El a spus ca prezenta militara a Frantei a fost ca raspuns la o solicitare din partea guvernului Niger de la acea vreme. Aceasta cooperare militara dintre Franta si Niger fusese insa suspendata de la lovitura de stat. Liderii juntei au sustinut ca guvernul lui Bazoum nu a facut suficient pentru a proteja tara de insurgenta.
Junta se afla acum sub sanctiuni de catre puterile africane occidentale si regionale.
Insa Garba Saidou, un activist local care ii ajuta pe noii conducatori militari ai Nigerului in comunicarea lor, a declarat ca va continua sa monitorizeze evolutiile pana cand ambasadorul francez va parasi tara. El a cerut, de asemenea, un termen clar pentru retragerea trupelor franceze.
„Acest anunt al presedintelui francez anunta victoria poporului din Niger. Totusi, o vom lua cu multa rezerva pentru ca nu mai cred in domnul Macron”, a spus Saidou.
Junta din august i-a dat ambasadorului francez 48 de ore sa plece. Dupa ce termenul a expirat fara ca Franta sa-l recheme, liderii loviturii i-au revocat apoi imunitatea diplomatica.
Vineri, la New York, guvernul militar care a preluat puterea in Niger l-a acuzat pe secretarul general al ONU, Antonio Guterres, ca a obstructionat participarea deplina a natiunii vest-africane la reuniunea anuala a liderilor mondiali a ONU pentru a linisti Franta si aliatii sai.
Expertii spun ca, dupa interventii militare repetate in fostele sale colonii din ultimele decenii, epoca Frantei ca „jandarm” al Africii s-ar putea in sfarsit sa se incheie, pe masura ce prioritatile continentului se schimba.
Andrew Lebovich, coleg de cercetare la Institutul Clingendael, un think tank, a spus ca decizia marcheaza atat o acceptare a unei „realitati dure pentru Franta in regiune si ar putea, eventual, sa puna anumite limite pentru desfasurarea SUA in Niger, desi asa cum am vazut. , SUA si Franta nu au urmat exact aceleasi pozitii in Niger.”
Rida Lyammouri, membru senior la Centrul de politici pentru Noul Sud, un think tank din Maroc, a declarat ca Nigerul va simti pierderea sprijinului francez in lupta sa impotriva gruparilor extremiste violente.
„Franta a fost un partener de incredere care ofera sprijin operatiunilor sale, iar Nigerul pur si simplu nu are o alternativa pentru a umple acest gol de catre francezi, cel putin pe termen scurt si mediu”, a spus Lyammouri.
Macron a retras anul trecut trupele franceze din Mali in urma tensiunilor cu junta de guvernamant dupa o lovitura de stat din 2020 si, mai recent, din Burkina Faso, din motive similare. Ambele tari africane cerusera fortele franceze sa plece.
De asemenea, Franta a suspendat operatiunile militare cu Republica Centrafricana, acuzand guvernul sau ca nu a reusit sa opreasca o campanie „masiva” de dezinformare anti-franceza.
