In urmatoarele decenii, lumea se confrunta cu mega-amenintari care ar pune in pericol nu doar economia globala si activele financiare, ci si ar pune in pericol pacea si prosperitatea.
In lumea noastra politica partizana, in care dam cu piciorul pe drum, suntem partinitori catre planificarea pe termen scurt si lasam gandirea la viitor in seama altora, aceste amenintari sunt ceva diferit. Lasati sa creasca, vor inrautati viata oamenilor din intreaga lume. Este esential pentru binele public ca aceste amenintari sa nu fie ignorate de liderii nostri, ci sa fie recunoscute, luate in serios si contracarate rapid.
Unele dintre aceste megaamenintari sunt economice: spectrul inflatiei si al recesiunii in acelasi timp; crizele principale ale datoriilor, deoarece ratele datoriilor private si publice au atins maxime istorice; o populatie imbatranita care ne va prabusi sistemele de pensii si de sanatate, pentru a numi doar trei. In anii dinaintea crizei financiare din 2008, am prezis in mod corect ca ciclurile noastre virulente de boom si criza vor aduce o prabusire totala a economiei. Ma tem ca ne confruntam din nou cu aceasta perspectiva.
Iata cum ar arata criza economica de data aceasta.
O recesiune globala care va fi severa, nu scurta si superficiala, deoarece ratele ridicate ale datoriei si ratele in crestere ale dobanzilor provoaca o crestere brusca a problemelor de serviciu al datoriei. Deficiente pentru gospodariile zombie, firme, institutii financiare, guverne si tari, deoarece bancile centrale sunt fortate sa creasca ratele dobanzilor – nu sa le reduca asa cum am vazut in ultimele decenii – pentru a lupta impotriva inflatiei. Economiile avansate, cum ar fi Marea Britanie, incep sa aiba preturi asemanatoare pietelor emergente dupa politici economice si fiscale dezastruoase, cum ar fi cele ale guvernului de scurta durata Truss. Bulele de capital privat, proprietati, capital de risc si criptomonede vor izbucni acum, cand era banilor ieftini s-a incheiat.
Dar dincolo de acestea, vremurile noastre tulburi ne prezinta mega-amenintari geopolitice mai largi la adresa felului nostru de a fi. Reactia globala impotriva democratiei liberale si a ascensiunii partidelor radicale si autoritare de extrema dreapta si stanga este partial determinata de cresterea brusca a inegalitatii veniturilor si a bogatiei. Muncitorii se simt lasati in urma in timp ce elitele castiga bogatie si putere. Acest lucru se va agrava pe masura ce se vor pierde locuri de munca, nu din cauza comertului si a migratiei, ci pentru ca AI, robotica si automatizarea vor duce la somaj tehnologic permanent. Lasat necontrolat, acest lucru va duce cu siguranta la ridicarea la putere a unor regimuri mai periculoase, agresive si populiste.
Mai urgent, conflictul din Ucraina a crescut riscul unui nou razboi rece intre vest si puteri precum China, Rusia sau Coreea de Nord. Cresterea tensiunilor dintre SUA si China cu privire la Taiwan a atins apogeul in ultimele luni si ar putea escalada in continuare. Riscul constant de conflict intre Iran si Israel ne-ar putea destabiliza pe toti.
Si apoi exista cea mai presanta si cea mai reala mega-amenintare dintre toate: criza climatica globala, care va provoca dezastre economice si umane nespuse, ireversibile, daca va continua sa fie ignorata. E deja la usa noastra, desigur. Numai dezastrele naturale din acest an au dus la milioane de refugiati climatici. Secetele si valurile de caldura au cuprins India si Pakistan, Africa subsahariana si vestul Statelor Unite. Ele sunt doar un semn al lucrurilor care vor urma, dar cei puternici nu fac nimic pentru a rezolva problema – cele mai multe vorbe si, intr-adevar, cele mai multe investitii, nu sunt altceva decat spalarea verde si dorinta ecologica. Nu este actiunea urgenta si tangibila de care avem nevoie.
Acestea sunt doar cateva dintre semnele actuale de rau augur ale mega-amenintarilor mult mai grave si periculoase in urmatorul deceniu – mega-amenintari pe care vad ca liderii nostri le ignora in fiecare zi, chiar daca ar trebui sa fie ca ultimii 75 de ani de calm relativ sunt acum in pericol.
Iata o cale posibila pentru lumea noastra viitoare: aceste amenintari se materializeaza si se hranesc una pe cealalta intr-o bucla distructiva, ducand la haos economic, instabilitate, colapsuri si conflicte mai grave decat stim deja. Dar exista un alt viitor, mai putin distopic: unul in care politicienii interni si internationali coopereaza pentru politici si solutii solide pentru a asigura continuarea – oricat de accidentata – a jumatate de secol de pace si prosperitate.
Este important ca liderii nostri sa fie constienti de mega-amenintari ca acestea, astfel incat sa poata fi abordate inainte de a fi prea tarziu. Atata timp cat politica disfunctionala, polarizata si rivalitatile geopolitice in conflict impiedica o colaborare globala atat de necesara, calea distopica pare un pariu mai probabil.
