Ungaria a propus reforme judiciare ample in incercarea de a debloca 5,8 miliarde de euro in granturi din fondul UE de redresare post-pandemie, potrivit documentelor.
Uvertura este cea mai recenta intorsatura dintr-un conflict de luni de zile dintre Bruxelles si Budapesta cu privire la banii, de care Ungaria are din ce in ce mai mult nevoie pe masura ce situatia economica se deterioreaza acasa. Cele doua parti au cautat un compromis care sa determine Ungaria sa se angajeze sa consolideze independenta sistemului sau judiciar in schimbul aprobarii de catre Bruxelles a planului sau de redresare a pandemiei si a fondurilor aferente.
Budapesta trebuie sa obtina aprobarea atat din partea Comisiei Europene, cat si a majoritatii tarilor UE inainte de sfarsitul anului, altfel risca sa piarda pana la 70% din granturi.
Este posibil ca Comisia sa ia o decizie in aceasta privinta inainte de sfarsitul lunii, au declarat oficiali si diplomati UE. Comisarii UE pot discuta problema intr-o intalnire viitoare, a adaugat un oficial. Daca se va intampla acest lucru, ministrii de finante din UE ar vota apoi aceasta chestiune pe 6 decembrie.
Deblocarea fondurilor ar putea convinge Budapesta sa renunte la dreptul de veto asupra altor decizii cheie, inclusiv un acord international privind impozitul minim si un pachet de ajutor ucrainean de 18 miliarde de euro.
Dar chiar si o aprobare conditionata de a acorda banii Ungariei ar declansa probabil o reactie din partea Parlamentului European, a tarilor precum Tarile de Jos, care doresc ca UE sa reprime mai puternic amenintarile legate de statul de drept si a grupurilor societatii civile care sustin ca promisiunile Budapestei pot” nu trebuie luata la valoarea nominala.
Un purtator de cuvant al Comisiei a refuzat sa raspunda la intrebari despre cea mai recenta oferta a Ungariei sau despre momentul unei posibile intelegeri.
„Am facut progrese cu privire la o serie de probleme in ultimele luni”, a spus purtatorul de cuvant. „Discutiile cu Ungaria continua si ne straduim sa incheiem evaluarea cat mai repede posibil”.
Arta afacerii
Budapesta si Bruxelles-ul negociaza cu privire la fondurile UE de un an si jumatate, luptandu-se in mare parte din cauza eforturilor de combatere a coruptiei ale Ungariei – sau a lipsei acestora.
Disputa a avut loc o negociere pe doua cai.
O cale este discutia despre accesul Ungariei la numerar post-pandemie.
Celalalt a fost o cearta continua cu privire la accesul tarii la fondurile obisnuite ale UE – o lupta care a izbucnit dupa ce UE a declansat un mecanism care ii da puterea de a retine banii tarilor din cauza problemelor legate de statul de drept.
In septembrie, Comisia a facut pasul dramatic de a sugera UE sa suspende aproximativ 7,5 miliarde EUR din platile bugetare obisnuite ale Ungariei. Dar oficialii au oferit tarii o cale catre compromis, spunand in esenta ca daca Budapesta ar fi adoptat 17 angajamente privind statul de drept pe care si le-a luat, ar putea primi banii. Ungaria trebuie acum sa adopte acele angajamente pana pe 19 noiembrie sau risca sa piarda fondurile.
Apoi, Comisia a solicitat, de asemenea, angajamente suplimentare de la Budapesta privind independenta judiciara prin negocierile privind fondul pentru pandemie, bazandu-se pe dorinta lui Orban de a asigura peste 13 miliarde EUR in numerar UE suspendat, echivalentul a peste 7% din PIB-ul tarii in 2021.
Inflatia din Ungaria a depasit 20% in septembrie, iar guvernul prognozeaza doar 1% crestere in 2023, punand presiune asupra finantelor tarii.
Ce este in propunere?
Angajamentele guvernului maghiar de reforma judiciara, conform unui proiect din 4 noiembrie, graviteaza in mare parte pe consolidarea Consiliului National al Magistraturii, un organism de supraveghere in prezent incapabil sa exercite o supraveghere eficienta, potrivit Consiliului Europei, o institutie a drepturilor omului.
Budapesta a declarat ca va acorda consiliului puterea de a emite avize obligatorii cu privire la o serie de decizii luate de presedintele Oficiului National pentru Justitie, un rol desemnat politic. Noul organism consolidat ar putea astfel sa revizuiasca numirea judecatorilor si a conducatorilor de instante, sa revizuiasca transferul si revocarea judecatorilor fara consimtamantul acestora si sa cantareasca adecvarea candidatilor pentru Oficiul National pentru Justitie.
In plus, Budapesta a promis sa asigure independenta operationala a organismului si sa-l doteze cu un buget adecvat, precum si sa se consulte cu acesta cu privire la propunerile legislative legate de sistemul judiciar. Consiliul ar putea face, de asemenea, propuneri legislative guvernului.
Guvernul s-a angajat in continuare sa reformeze Kuria, curtea suprema a Ungariei, cu scopul de a-i consacra independenta. In special, Budapesta a propus sa acorde noului organism de supraveghere consolidat un cuvant de spus cu privire la caracterul adecvat al nominalizarilor guvernului la Curtea Suprema.
Guvernul a enumerat, de asemenea, o serie de garantii menite sa asigure ca instanta actioneaza independent si in conformitate cu legea. In special, s-a angajat sa inlature obstacolele legale pentru judecatorii care doresc sa sesizeze Curtea de Justitie a Uniunii Europene – un punct de controversa de lunga durata.
In cele din urma, guvernul a spus ca va inlatura organismele guvernamentale de capacitatea lor de a contesta hotararile finale de la Curtea Constitutionala a tarii.
Guvernul s-a angajat, de asemenea, sa se consulte cu grupurile societatii civile cu privire la reformele propuse.
Toate reformele propuse ar trebui sa intre in vigoare pana in primul trimestru al anului viitor si sa fie finalizate la o data stabilita, inca de stabilit, potrivit documentului.
Si, in special, proiectul spunea ca reformele ar trebui sa fie finalizate inainte ca Ungaria sa faca orice cerere de plata catre Comisie.
