UE propune suspendarea fondurilor catre Ungaria

Ramura executiva a Uniunii Europene a recomandat ca blocul sa suspende fonduri in valoare de aproximativ 7,5 miliarde de euro (dolari) catre Ungaria din cauza preocuparilor legate de retragerea democratica si posibila gestionare defectuoasa a banilor UE.

Comisia Europeana, care propune legile blocului si se asigura ca acestea sunt respectate, a declarat ca actioneaza „pentru a asigura protectia bugetului UE si a intereselor financiare ale UE impotriva incalcarii principiilor statului de drept in Ungaria”.

Comisarul UE pentru buget Johannes Hahn a declarat ca, in ciuda masurilor pe care Ungaria le-a propus pentru a remedia deficientele, Comisia recomanda suspendarea fondurilor „in valoare estimata la 7,5 miliarde de euro”.

Banii ar proveni din „fondurile de coeziune” acordate Ungariei. Acest plic de bani, una dintre cele mai mari felii din bugetul blocului, ajuta tarile sa-si aduca economiile si infrastructura la standardele UE.

Tarile UE platesc in buget aproximativ 1% din venitul lor national brut. Ungaria este programata sa primeasca cel putin 50 de miliarde de euro in total din bugetul 2021-2027, potrivit estimarilor comisiei.

Orice actiune de suspendare a fondurilor trebuie sa fie aprobata de tarile membre UE, iar aceasta necesita o „majoritate calificata”, care se ridica la 55% din cei 27 de membri reprezentand cel putin 65% din totalul populatiei UE.

Ei au la dispozitie o luna pentru a decide daca vor ingheta fondurile Ungariei, dar in circumstante exceptionale pot prelungi aceasta perioada la doua luni. Comisia recomanda tarilor membre sa ia pana pe 19 noiembrie pentru a acorda Ungariei mai mult timp pentru a aborda preocuparile.

Comisia l-a acuzat timp de aproape un deceniu pe premierul ungar Viktor Orban de dezmembrarea institutiilor democratice, preluarea controlului asupra mass-mediei si incalcarea drepturilor minoritatilor. Orban, care este in functie din 2010, neaga acuzatiile.

Vorbind dupa o intalnire a comisarilor UE la Bruxelles, care a aprobat in unanimitate aceasta miscare, Hahn a salutat oferta Ungariei de a remedia problema, spunand ca masurile de remediere propuse merg „in directia corecta”.

El a spus ca masurile ar putea aborda unele dintre preocuparile comisiei daca sunt urmarite si actionate in mod corespunzator. Dar el a spus ca „un risc pentru buget in aceasta etapa ramane, prin urmare nu putem concluziona ca bugetul UE este suficient protejat”.

Temerile comisiei se concentreaza pe achizitiile publice — achizitii de catre stat de bunuri si servicii sau pentru executia de proiecte folosind fonduri UE. Criticii spun ca atribuirea unor astfel de contracte i-a permis guvernului lui Orban sa canalizeze sume mari de bani UE in afacerile unor persoane din interior conectate politic.

Un inalt oficial al UE a subliniat „neregulile sistematice si sistemice, deficientele si punctele slabe ale achizitiilor publice legate de rate foarte mari ale licitatiei unice”. Oficialii estimeaza ca aproximativ jumatate din licitatiile publice din Ungaria sunt acordate in urma proceselor unui singur ofertant.

Comisia are, de asemenea, „preocupari serioase cu privire la detectarea, prevenirea si corectarea conflictelor de interese”, precum si cu privire la o serie de trusturi de interes public care gestioneaza fonduri semnificative, in special in domeniul educatiei.

Presa maghiara a raportat ca guvernul nationalist al lui Orban urmeaza sa anunte o noua legislatie de indata ce luni. Legislatorii UE si-au exprimat saptamana trecuta ingrijorarea ca acesta ar putea fi doar un truc pentru a castiga timp.

Intr-o rezolutie de joi, parlamentarii au spus ca guvernul nationalist al Ungariei incearca in mod deliberat sa submineze valorile democratice ale blocului.

Ei au spus ca guvernul de la Budapesta – pe care Orban o caracterizeaza drept „democratie iliberala” – a devenit „un regim hibrid de autocratie electorala”. Partial, acestia dau vina pe tarile membre UE pentru acest lucru, pentru ca inchid ochii la posibile abuzuri.

Parlamentarul Verzilor francezi care a insotit rezolutia prin intermediul adunarii, Gwendoline Delbos-Corfield, a spus ca „pentru prima data, o institutie a UE afirma tristul adevar, ca Ungaria nu mai este o democratie”.

Cazul, lansat de comisia impotriva Ungariei in aprilie, este un nou pas in utilizarea unui nou mecanism care sa permita UE sa ia masuri pentru a-si proteja bugetul. Nu vizeaza tarile membre pentru incalcari generale ale legislatiei UE.

Mecanismul este vazut ca cea mai puternica arma a UE pentru a preveni o agravare a derivei antidemocratice in unele tari. Oficialii Comisiei au spus ca Ungaria nu a reusit in mod constant sa puna in aplicare recomandarile UE de mai bine de 10 ani.