Biden afirma ca fortele americane ar apara Taiwanul in cazul unui atac

Fortele americane ar apara Taiwanul daca China ar invada, a declarat presedintele Joe Biden, cea mai clara declaratie a sa de pana acum asupra acestei chestiuni si una criticata de Beijing ca o incalcare a politicii americane de lunga durata.

Intr-un interviu, Biden a fost intrebat daca SUA ar apara Taiwanul impotriva unui atac de la Beijing, care revendica democratia insulara autonoma drept teritoriu.

„Da, daca de fapt a existat un atac fara precedent”, a spus el.

Presedintele a spus „da” cand a fost intrebat daca a vrut sa spuna ca, spre deosebire de Ucraina, fortele americane vor veni in apararea Taiwanului.

Este cel putin a patra oara de anul trecut cand Biden a facut comentarii care par sa modifice politica de lunga durata a SUA cu privire la Taiwan. De cand au stabilit relatii diplomatice cu China in 1979, SUA au recunoscut Beijingul ca singurul guvern legitim al Chinei, mentinand in acelasi timp relatii neoficiale cu Taiwan.

SUA sunt obligate prin lege sa furnizeze Taiwanului arme defensive, dar au o politica de „ambiguitate strategica” atunci cand vine vorba de modul exact in care ar raspunde la agresiunea chineza asupra insulei.

Interviul cu Biden, care se afla la Londra pentru inmormantarea de stat a Reginei Elisabeta a II-a, a fost inregistrat. Dupa difuzare, un purtator de cuvant al Casei Albe a declarat ca politica SUA cu privire la Taiwan a ramas neschimbata.

„Presedintele a mai spus acest lucru, inclusiv la Tokyo la inceputul acestui an”, a spus purtatorul de cuvant, referindu-se la comentariile facute de Biden in mai. „El a precizat, de asemenea, ca politica noastra in Taiwan nu s-a schimbat. Asta ramane adevarat.” 

Biden a spus in interviul sau, ca SUA este inca de acord cu politica One China si ca Taiwan ar trebui sa-si determine propriul viitor.

„Nu ii incurajam sa fie independenti”, a spus el. „Aceasta este decizia lor.”

Raspunzand, China a declarat ca a depus „reprezentari severe” in fata Statelor Unite.

Comentariile lui Biden „au incalcat serios angajamentul important pe care SUA si-au luat-o de a nu sprijini independenta Taiwanului si au trimis un semnal grav gresit fortelor de independenta separatiste taiwaneze”, a declarat purtatorul de cuvant al Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, intr-un briefing de presa regulat.

Tensiunile internationale cu privire la Taiwan s-au accentuat de luna trecuta, cand China a raspuns unei vizite a presedintelui Camerei, Nancy Pelosi, deputata din California, cu exercitii fara precedent cu foc real. Calatoria lui Pelosi in Taiwan a atras cea mai mare atentie, pe fondul cresterii in acest an a vizitelor delegatiilor Congresului SUA care isi promit sprijinul.

Presedintele chinez Xi Jinping, care nu a exclus folosirea fortei pentru a-si atinge obiectivul de „reunificare” cu Taiwan, l-a avertizat pe Biden impotriva oricarei schimbari a politicii SUA pe insula, cel mai recent in timpul unui apel pe care l-a facut.

Wen-Ti Sung, un expert cu sediul in Taipei in relatiile SUA-China-Taiwan la Universitatea Nationala din Australia, a spus ca comentariile lui Biden ar putea crea un „punct dulce” pentru Washington, intarind hotararea SUA de a ajuta Taiwanul fara a trece in mod deschis linia rosie a Beijingului.

„Spunand „atac fara precedent”, cred ca ii ataseaza un anumit nivel de conditionalitate, o conditionalitate care nu este foarte clar definita, care lasa din nou loc de interpretare”, a spus el.

Unii parlamentari americani au facut presiuni pentru o politica mai agresiva cu privire la Taiwan, o comisie a Senatului aproband saptamana trecuta o legislatie care ar spori mult sprijinul defensiv al SUA. Un purtator de cuvant al Ministerului chinez de Externe a criticat proiectul de lege ca fiind o incalcare a politicii One China si a spus ca va „provoca consecinte extrem de grave relatiilor dintre China si SUA”.

Taiwan, care se afla la aproximativ 100 de mile de China, nu a fost niciodata condusa de Partidul Comunist Chinez. Dar China si-a revendicat suveranitatea asupra insulei dupa ce nationalistii lui Chiang Kai-shek, dupa ce au fost invinsi de fortele comuniste ale lui Mao Zedong in razboiul civil din China, au fugit acolo in 1949 si au stabilit un guvern rival.