Iranul a marcat preluarea in 1979 a Ambasadei SUA la Teheran, deoarece teocratia sa se confrunta cu proteste la nivel national dupa moartea unei femei de 22 de ani, arestata anterior de politia morala a tarii.
Televiziunea de stat iraniana a difuzat in direct fluxuri cu diferite comemorari in intreaga tara, unii din Teheran fluturand pancarte cu dronele iraniene in forma de triunghi pe care Rusia le foloseste acum pentru a lovi tinte in razboiul sau impotriva Ucrainei. Dar, in timp ce multimile din Teheran pareau mari, cu femei fluturand steagul Republicii Islamice, alte comemorari din tara pareau mai mici, cu doar cateva zeci de oameni participand.
Presedintele iranian Ebrahim Raisi, vorbind cu oamenii adunati in fata fostei ambasade a SUA, i-a criticat pe cei care protesteaza impotriva teocratiei.
„Oricine face cel mai mic pas in directia incalcarii securitatii si a revoltelor trebuie sa stie ca intra in directia inamicilor Revolutiei Islamice”, a spus el. „Americanii cred ca pot executa aici planul pe care l-au realizat in unele tari precum Siria si Libia. Ce vis fals!”
Cei de la comemorare au fluturat si efigiile presedintelui francez Emmanuel Macron si ale printului mostenitor saudit Mohammed bin Salman. Semnele si scandarile din multime au strigat: „Moarte Americii! Moarte Israelului!”
Demonstratiile care au zguduit Iranul timp de mai bine de sase saptamani dupa moartea lui Mahsa Amini marcheaza una dintre cele mai mari provocari pentru conducatorii clericali ai tarii de cand acestia au preluat puterea in Revolutia Islamica din 1979. Cel putin 300 de protestatari au fost ucisi si 14.000 au fost arestati de cand au inceput tulburarile, potrivit Activistilor pentru Drepturile Omului din Iran, un grup care monitorizeaza represiunea impotriva demonstrantilor.
Guvernul iranian nu a oferit un bilant general al mortilor, un ziar de stat chiar afirmand contrafactual ca nimeni nu a fost ucis de fortele de securitate in cele 49 de zile de proteste.
Mai tarziu, vineri, au inceput protestele in provincia Sistan si Baluchestan, din sud-estul Iranului, care a cunoscut cateva saptamani de tulburari. Videoclipuri online pretinse sa arate oameni care marsaluiau pe strazi, cu trosnitul focuri de arma in fundal. Unii protestatari pareau insangerati. Nu a fost imediat clar cate persoane au fost ranite.
Se pare ca un cleric siit a fost impuscat mort joi in Sistan si Baluchestan, o provincie indelung agitata care este predominant sunita.
Persoanele dure din Iran au transportat de mult lucratorii guvernamentali si altii in astfel de demonstratii din 4 noiembrie, care au o senzatie de carnaval pentru studentii si altii care participa pe strada Taleqani din centrul orasului Teheran.
In acest an, totusi, a ramas clar ca teocratia iraniana spera sa-si energizeze baza durata. Unele pancarte scriu „Suntem ascultatori de lider”, referindu-se la liderul suprem ayatollahul Ali Khamenei, in varsta de 83 de ani, care are ultimul cuvant asupra tuturor chestiunilor de stat din tara. Demonstratiile de o saptamana au inclus strigate care cer moartea lui Khamenei si rasturnarea guvernului.
Comemorarea anuala marcheaza momentul in care demonstrantii studenti au urcat peste gardul ambasadei pe 4 noiembrie 1979, infuriati de presedintele de atunci Jimmy Carter, care i-a permis sahului Mohammad Reza Pahlavi sa primeasca tratament impotriva cancerului in Statele Unite.
Curand, studentii au preluat intregul complex cu frunze. Cativa angajati au fugit si s-au ascuns in casa ambasadorului canadian in Iran inainte de a scapa din tara cu ajutorul CIA, o poveste dramatizata in filmul din 2012 „Argo”.
Criza de 444 de zile a coplesit America, in timp ce imaginile nocturne cu ostatici legati la ochi s-au jucat pe televizoarele din toata tara. Iranul a lasat in sfarsit toti prizonierii sa plece in ziua in care Carter si-a parasit mandatul in ziua investirii lui Ronald Reagan, in 1981.
Acea dusmanie dintre Iran si SUA a scazut si a crescut de-a lungul deceniilor de atunci. SUA si puterile mondiale au ajuns la un acord nuclear cu Iranul in 2015, care i-a restrans drastic programul in schimbul ridicarii sanctiunilor internationale. Cu toate acestea, presedintele de atunci Donald Trump s-a retras unilateral din acord in 2018, starnind ani de tensiuni de atunci.
In California, la un miting dinaintea alegerilor de jumatate de mandat din SUA, presedintele Joe Biden si-a oprit, de asemenea, discursul pentru a se adresa multimii care tinea telefoanele mobile care afisau mesajul „IRAN LIBER”.
„Nu va faceti griji, vom elibera Iranul”, a spus Biden intr-o ocazie in timpul unui miting de campanie pentru reprezentantul democrat Mike Levin. El a adaugat: „Se vor elibera destul de curand”.
In discursul sau, Raisi a facut referire la comentariile lui Biden.
„Poate ca a spus asta din cauza lipsei de concentrare… A spus ca ne propunem sa eliberam Iranul”, a spus Raisi. “Domnul. Presedinte! Iranul a fost eliberat acum 43 de ani si este hotarat sa nu devina din nou prizonierul tau. Nu vom deveni niciodata o vaca de lapte.”
Biden a spus ca este dispus ca SUA sa se alature acordului nuclear, dar discutiile s-au intrerupt. De cand protestele au inceput la mijlocul lunii septembrie, pozitia americana pare sa se fi intarit, oficialii spunand ca restabilirea acordului nu este o prioritate in mijlocul demonstratiilor.
Unii protestatari au fluturat pancarte gigantice cu atomi pentru a reaminti ca Iranul imbogateste acum uraniul mai aproape ca niciodata de nivelurile de calitate pentru arme. Expertii in neproliferare avertizeaza ca Iranul are acum suficient uraniu imbogatit pentru a produce cel putin o arma nucleara daca vrea, desi Teheranul insista ca programul sau este pasnic.
