Dupa o vara de caldura intensa, incendii puternice si inundatii catastrofale, un termen pentru teama raspandita fata de schimbarile climatice si alte crize de mediu isi are momentul. Italia a fost in stransoarea valurilor de caldura extreme, a incendiilor infernale si a ploilor biblice, iar o tanara italiana tulburata de nervi a plans in timp ce statea intr-un teatru pentru a-i spune ministrului mediului din tara despre temerile ei de un viitor apocaliptic climatic.
„Sufar personal de anxietate ecologica”, a spus Giorgia Vasaperna, in varsta de 27 de ani, cu ochii infloriti si mainile agitate, la un festival de film pentru copii din iulie. „Nu am viitor pentru ca pamantul meu arde.” Ea s-a indoit de sensul de a aduce copii intr-o lume infernala si a intrebat: „Nu ti-e frica pentru copiii tai, pentru nepotii tai?”
Atunci ministrul, Gilberto Pichetto Fratin, a inceput sa planga.
„Am o responsabilitate fata de voi toti”, a spus el, vizibil sufocat. „Am o responsabilitate fata de nepotii mei.”
Europa este un continent in pragul unei caderi de nervi.
In Grecia, nervii sunt impuscati, deoarece saptamanile de incendii scapate de sub control au facut loc inundatiilor care au scufundat sate, au spalat masini si au lasat cadavre plutind pe strazi. Italienii sunt ravasiti in timp ce o vara de valuri de caldura incineratoare persista si frica creste din cauza revenirii pietrelor de grindina de marimea mingilor de handbal.
Un grup de tineri portughezi, epuizati de temperaturile inabusitoare si de raspandirea incendiilor, dau in judecata natiunile europene pentru ca au provocat schimbarile climatice despre care sustin ca le-a afectat sanatatea mintala, la fel cum omologii lor din Montana au dat statul in judecata.
Si, intr-un refren comun al erei anxietatii ecologice, se inrautateste.
Aceeasi furtuna care a lovit Grecia a castigat putere peste Mediterana si a lovit Libia cu inundatii care au ucis mii de oameni.
Un raport recent al Organizatiei Natiunilor Unite a oferit vestea proasta ca lumea a fost departe de a-si indeplini angajamentele, conform Acordului de la Paris din 2015, de a limita emisiile de gaze cu efect de sera. Sondajele au inregistrat o stare de rau din ce in ce mai adanca. Spectrul arderii in incendiile nucleare declansate de razboiul din Ucraina a trecut in ultimul rand.
Intr-o era a anxietatii din ce in ce mai mare, acum este vara – si toamna – nelinistii noastre, iar anxietatea ecologica, un termen captivant pentru a descrie preocuparile atotcuprinzatoare de mediu, isi are momentul.
Desi nu este recunoscuta clinic ca o patologie sau inclusa in cea mai recenta editie a Manualului de Diagnostic si Statistic al Tulburarilor Mintale, expertii spun ca sentimentul de tristete si dezamagire provocat de toate imaginile inevitabile ale mortii si mortii planetare devine din ce in ce mai raspandit. .
„Schimbarea climatica se misca cu siguranta mai repede decat psihiatria si, de asemenea, psihologia”, a spus dr. Paolo Cianconi, membru al diviziei de ecologie psihiatrie si sanatate mintala a Asociatiei Mondiale de Psihiatrie, care publica luna aceasta o carte cu colegii pe aceasta tema. El a spus ca termenul de eco-anxietate exista de mai bine de un deceniu, dar ca „circuleaza foarte mult” in zilele noastre si ca starea va creste doar in viitor.
„Cand oamenii incep sa fie ingrijorati pentru planeta, nu stiu ca au anxietate ecologica”, a spus el. „Cand vad ca chestia asta are un nume, atunci inteleg cum sa-i numeasca.”
Dr. Cianconi si unii dintre colegii sai au publicat o lucrare in iunie in Yale Journal of Biology and Medicine, care mentioneaza termenii „eco-PTSD”, „eco-burnout”, „eco-fobie” si „eco-furie”.
Insa accentul a ramas pe anxietatea ecologica, pe care ei au definit-o in linii mari drept „frica cronica de dezamagire a mediului” suferita de victimele directe ale evenimentelor traumatice ale schimbarilor climatice; persoane ale caror mijloace de existenta sau mod de viata sunt amenintate de schimbarile climatice; activisti pentru clima sau persoane care lucreaza in domeniul schimbarilor climatice; oamenii au alimentat imagini ale schimbarilor climatice prin intermediul mass-media de stiri; si oameni predispusi la anxietate.
Printre caracteristicile anxietatii ecologice, ei au citat „frustrarea, neputinta, sentimentul coplesit, lipsa de speranta, neputinta”. Ar putea exista o combinatie de „simptome relevante din punct de vedere clinic, cum ar fi ingrijorarea, ruminatia, iritabilitatea, tulburarile de somn, pierderea poftei de mancare, atacurile de panica”.
Suna familiar?
„Deja am examene de latina, greaca si franceza – acum am si aceasta anxietate climatica”, a spus Sara Maggiolo, 16 ani, in timp ce trecea pe langa aripa de psihiatrie a unui spital din Roma, intr-o dupa-amiaza recenta, cu 100 de grade. Aproape nimeni nu era afara, in afara de cativa turisti care s-au agatat de umbra.
La inceputul verii, a spus doamna Maggiolo, ea a vizitat Alpii Dolomiti impreuna cu familia si a fost intristata sa vada muncitori care protejeaza ghetarii de soare cu prelate albe. „Ma uit la televizor si vad totul ardend”, a spus ea. „Este greu sa ramai interesat de problemele lumii cand nu va exista o lume. In fiecare vara va fi mai cald. Mereu va fi mai rau.”
Psihiatrii spun ca pentru multi oameni care au trecut prin criza in ultimul deceniu, extremele climatice sunt o criza de prea multe.
In Europa, crizele „spate in spate” i-au lasat pe greci deosebit de vulnerabili la probleme de sanatate mintala, a spus Christos Liapis, un psihiatru proeminent grec. El a spus ca nu sunt doar incendii si inundatii. Criza financiara din 2010, criza imigrantilor din 2015, Covid, inflatia si crizele energetice si-au facut si ei tribut, „si in cele din urma criza climatica, care a lovit in mod deosebit Grecia”, a spus el.
„Stresul constant are un impact mai profund asupra sanatatii mintale decat stresul acut de scurta durata”, a spus domnul Liapis. „Persoana care se lupta deja din cauza chiriei mai mari va fi mai puternic lovita atunci cand casa lui va fi inundata.”
Joi, Ministerul Grec al Sanatatii a declarat ca va pune in aplicare un „program cuprinzator de interventii pentru sprijin psihosocial” pentru victimele inundatiilor si va trimite unitati mobile de profesionisti din domeniul sanatatii mintale in zonele afectate.
La cateva zile dupa ce ministrul italian al mediului a fost sufocat, ziarul la Repubblica a comandat un sondaj cu privire la impactul pe care vremea apocaliptica il avea asupra italienilor. „Nu doar tinerii sufera de anxietate ecologica”, a declarat ziarul, sondajul constatand ca 72% dintre italieni sunt pesimisti pentru viitor si convinsi ca situatia de mediu se va deteriora in urmatorii ani.
Unii, frustrati de paralizia guvernelor lor, au apelat la puteri superioare pentru o sursa de putere.
La evenimentul Zilei Mondiale a Tineretului de la Lisabona din aceasta vara, Papa Francisc le-a spus sutelor de mii de tineri catolici sa ia masuri pentru a proteja pamantul si a invinge schimbarile climatice. Multi dintre participanti si-au luat la inima cuvintele, mai ales ca temperaturile au urcat si autoritatile au avertizat despre conditii periculoase.
„Ne temem de aceasta problema de temperatura”, a spus Rita Sacramento, 20 de ani, din Porto, Portugalia, in timp ce ea si prietenii ei treceau cu greu printr-una dintre cele mai inabusitoare zile ale verii. Ea a spus ca a vazut oameni lesinand in jurul ei.
„Nu este normal”, a spus doamna Sacramento. „Cand este frig este mai frig. Cand este fierbinte este mai fierbinte. Trec anii si e mai cald.”
Unii experti au spus ca, pentru oamenii sanatosi din punct de vedere mintal, un strop de anxietate ecologica ar putea fi un motor de actiune.
„In acest moment, anxietatea ecologica este ceva care ii va determina pe oameni sa actioneze intr-un mod pozitiv”, a spus Giampaolo Perna, psihiatru si expert in anxietate la spitalul Humanitas San Pio X din Milano. „Si incearca sa protejezi mediul.”
Dar el a adaugat ca, in timp ce fricile climatice nu sunt inca o patologie recunoscuta sau nu conduc oamenii la terapie, ele „ar putea fi un fel de stimul” pentru o criza la cineva care are deja o tulburare de anxietate generala.
„Daca acest lucru devine cronic”, a adaugat dr. Perna, „pe termen lung, acest lucru nu va fi sanatos”.
Unii au trecut deja la o noua etapa de durere planetara.
„Nu este vorba atat de anxietate, cat de disperare”, a spus Leonardo Giordano, 27 de ani, care lucreaza intr-un restaurant cu alimente sanatoase din Roma. „Anxietatea ar fi daca ai avea sansa de a face ceva. Cred ca suntem dincolo de acele vremuri.”
El a adaugat ridicand din umeri: „Familia mea crede ca am un viitor de care sa-mi fac griji. Dar cred ca nu”.
