Lupta impotriva schimbarilor climatice poate deveni „o misiune globala pentru noi locuri de munca si crestere curata”, le va spune Rishi Sunak liderilor mondiali la summitul COP27.
Prim-ministrul va spune, de asemenea, ca este esential ca natiunile sa respecte angajamentele asumate la COP26 de la Glasgow in urma cu un an.
Seful ONU pentru schimbari climatice a spus ca un obiectiv cheie de a limita cresterea temperaturii globale este „inca la indemana”.
Domnul Sunak face prima sa iesire pe scena internationala in Egipt, dupa ce a devenit prim-ministrul Marii Britanii luna trecuta.
El a sosit la Sharm el-Sheikh si se va alatura altor lideri mondiali la summitul ONU, inclusiv presedintele american Joe Biden si francezul Emmanuel Macron.
Domnul Sunak va dezvalui fonduri de peste 200 de milioane de lire sterline pentru a proteja padurile si pentru tehnologiile verzi in tarile in curs de dezvoltare.
El a anulat decizia de a nu participa la COP27, dupa o reactie din partea parlamentarilor si militantilor din opozitie. Initial, a refuzat invitatia, deoarece a spus ca este prea ocupat cu pregatirea bugetului pentru noiembrie.
In discursul sau de deschidere, dl Sunak ii va indemna pe liderii mondiali sa „misca mai departe si mai repede” pentru a evita cel mai grav impact al schimbarilor climatice prin limitarea incalzirii globale la 1,5 °C peste nivelurile preindustriale.
El va spune ca invazia Ucrainei de catre Rusia a „intarit” importanta incetarii dependentei de combustibilii fosili, dar va argumenta ca aceasta miscare poate da un impuls noilor industrii ecologice.
„Lumea s-a reunit la Glasgow cu o ultima sansa de a crea un plan care sa limiteze cresterea temperaturii globale la 1,5°C. Intrebarea de astazi este: putem chema vointa colectiva de a ne indeplini aceste promisiuni?” va spune el.
„Prin onorarea angajamentelor pe care le-am facut la Glasgow, putem transforma lupta noastra impotriva schimbarilor climatice intr-o misiune globala pentru noi locuri de munca si crestere curata. Si le putem lasa mostenire copiilor nostri o planeta mai verde si un viitor mai prosper”.
Sunak se va intalni, de asemenea, cu presedintele francez, domnul Macron, la conferinta, unde este probabil sa fie abordata subiectul migrantilor care traverseaza Canalul Manecii cu barci mici. Premierul a spus ca reducerea numarului de treceri este o „prioritate cheie”.
Downing Street a spus ca dl Sunak va anunta inca 65,5 milioane de lire sterline pentru instalatia de inovare in energie curata, care ofera granturi cercetatorilor si oamenilor de stiinta din tarile in curs de dezvoltare care lucreaza la tehnologii curate – de la refrigerarea alimentata cu biomasa in India pana la bateriile litiu-ion din Nigeria.
Acesta a spus ca Regatul Unit va angaja, de asemenea, 90 de milioane de lire sterline pentru conservarea padurilor tropicale din bazinul Congo si 65 de milioane de lire sterline pentru sprijinirea comunitatilor indigene si locale.
Insa Ed Miliband, a spus ca dl Sunak „a trebuit sa fie tarat cu piciorul si tipand” pentru a merge la summit si ca este „neplauzibil pentru el sa pretinda mantaua liderului climatic”.
Secretarul umbra pentru schimbarile climatice a spus ca guvernul ar trebui sa renunte la planurile de a elibera mai multe licente pentru explorarea Marii Nordului si sa puna capat opozitiei fata de eolianul de pe uscat.
Pe masura ce COP27 a inceput, ONU insasi a avertizat ca atingerea obiectivului critic de limitare a cresterii temperaturii la 1,5 C ar necesita un „efort extraordinar”.
„Stiinta ne spune ca este inca la indemana”, a spus noul sef climat al ONU, Simon Stiell. „Nu putem ridica presiunea”.
Doar 29 de state si-au consolidat angajamentele fata de clima de anul trecut, ceea ce „nu a fost suficient”.
Remarcile sale au venit dupa ce organismul ONU pentru vreme si clima a lansat un raport care arata ca ritmul de crestere a nivelului marii s-a dublat din 1993.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a descris raportul drept „o cronica a haosului climatic” si a indemnat guvernele la COP27 sa raspunda „semnalului de primejdie” al planetei cu „actiuni ambitioase si credibile in domeniul climei”.
Tarile vulnerabile sunt din ce in ce mai afectate de furtuni extreme, inundatii si secete, cum ar fi inundatiile devastatoare din Pakistan din acest an.
Temperaturile globale au crescut cu 1,1 °C si se indreapta catre 1,5 °C, potrivit cercetatorilor climatici ai ONU, Grupul Interguvernamental de Expertiza pentru Schimbari Climatice (IPCC).
Daca temperaturile cresc cu 1,7 pana la 1,8 C peste nivelurile anilor 1850, IPCC estimeaza ca jumatate din populatia cuvantului ar putea fi expusa la caldura si umiditate care pun viata in pericol.
De asemenea, tarile bogate nu furnizeaza finantarea necesara pentru a ajuta tarile in curs de dezvoltare sa se adapteze la un climat in schimbare si sa se dezvolte in mod curat, a avertizat ONU.
Dar Stiell a spus ca conferinta a avut un „inceput plin de speranta”, dupa ce natiunile in curs de dezvoltare au facut lobby cu succes pentru a pune pe agenda problema spinoasa a „pierderilor si daunelor”.
Aceasta dezbatere se invarte in jurul banilor de compensare platiti de tarile bogate statelor cel mai grav afectate de schimbarile climatice.
David Panuelo, presedintele Statelor Federate din Micronezia, a spus ca natiunile mai mari trebuie sa „vina bine cu contributiile lor determinate la nivel national”.
Evidentiind China, India, Mexic, Indonezia si Brazilia, domnul Panuelo a spus ca exista „multe tari care trebuie sa isi ia… angajamente pentru a ajuta la indeplinirea acestei provocari cu care se confrunta comunitatile globale in prezent”.
