Cand Ministerul Comertului si Industriei din Coreea de Sud a prezentat revizuiri ale legilor care acopera spionajul industrial in noiembrie, a fost larg acceptat ca noile prevederi au fost concepute pentru a respinge incercarile raportate ale companiilor chineze si ale guvernului de la Beijing de a obtine acces la tehnologii secrete.
Insa rapoartele conform carora autoritatile il investigheaza pe unul dintre cei 15 ingineri indonezieni care lucreaza la Korea Aerospace Industries (KAI) cu privire la dezvoltarea in comun a avioanelor de lupta KF-21, cu suspiciunea ca a furat tehnologii critice, indica faptul ca Coreea de Sud are o problema similara cu natiunile care are in vedere aliati si parteneri de afaceri.
Revizuirile Legii privind prevenirea divulgarii si protectia tehnologiei industriale sunt in prezent luate in considerare in Adunarea Nationala si urmeaza sa intre in vigoare la sase luni dupa ce au fost aprobate.
Noile legi maresc semnificativ sanctiunile pentru scurgerile de proprietate intelectuala catre companii si organizatii straine, majorand pedeapsa maxima de la 1,5 miliarde de woni coreeni (1,05 milioane EUR, 1,12 milioane USD) in prezent la 6,5 miliarde de woni (4,5 milioane EUR) si la 3 miliarde de woni. (2,1 milioane EUR) pentru tehnologie mai putin critica.
Cazurile de spionaj industrial cresc
Noile pedepse au intarziat, spun expertii, deoarece numarul tot mai mare de cazuri de spionaj industrial arata ca nu se face suficient pentru a proteja tehnologia autohtona, compromitand astfel securitatea nationala.
Potrivit guvernului, in 2019 au fost detectate 14 cazuri de spionaj industrial, dar acestea au crescut la 23 de cazuri in 2023. Majoritatea incidentelor au implicat tehnologii de ultima ora a semiconductoarelor, domeniu in care firmele sud-coreene se numara printre liderii mondiali.
Ziarul Korea Times a raportat ca patru angajati ai unui producator de echipamente de afisare afiliat cu Samsung Electronics au fost arestati in ianuarie pentru transmiterea tehnologiei catre PNC Process System din China. Furtul a cauzat „daune ireparabile industriei semiconductoarelor din tara”, au spus procurorii citati, precum si daune financiare in valoare de 210 miliarde woni.
„Aceste evenimente continua sa se intample si sunt un indicator puternic al problemelor pe care companiile coreene si guvernul le intampina in rezolvarea intrebarilor critice legate de securitatea tehnologiei noastre”, a declarat Park Jung-won, profesor de drept international la Dankook din Coreea de Sud. Universitate.
„Imi fac griji ca multi oameni se uita la cazul indoneziei si il resping ca fiind o chestiune relativ triviala”, a spus el pentru DW.
„Trebuie sa analizam acest lucru in lumina tuturor celorlalte scandaluri similare care afecteaza securitatea nationala si chiar democratia noastra”, a spus Park.
„Trebuie sa fim mai buni in a proteja tehnologia care este conceputa pentru a ne asigura securitatea si democratia”, a adaugat el.
Furtul de date pe noul avion de lupta
El a recunoscut, totusi, ca a fost surprins de faptul ca un inginer indonezian a fost suspectat ca a incercat sa fure tehnologie coreeana pe o aeronava pe care cele doua natiuni o dezvolta impreuna.
Potrivit rapoartelor media, dupa anuntarea scurgerii pe 2 februarie, anchetatorii descifreaza in prezent peste 6.000 de fisiere criptate pe o serie de dispozitive de stocare care au fost preluate de inginer.
Barbatul a fost retinut in timp ce incerca sa treaca printr-un punct de control de securitate din centrul de dezvoltare a aeronavei pe 17 ianuarie si este supus audierii. Se intelege ca inginerul lucreaza la proiect din 2017 si exista ingrijorarea ca ar fi putut fura date tehnologice cheie de ceva timp.
Dan Pinkston, profesor de relatii internationale la campusul din Seul al Universitatii Troy, este mult mai putin surprins ca pretinsii parteneri – fie companii private, fie guverne – ar incerca sa profite de fiecare oportunitate economica.
„Nu este un mare soc faptul ca statele fac acest lucru si incearca sa achizitioneze tehnologie secreta sau sensibila, fie ca este la nivel de stat al unei companii private”, a spus el.
Totusi, el a adaugat ca cea mai mare amenintare la adresa secretelor tehnologice ale Coreei de Sud vine inca din China.
Abordarea „intreaga societate”.
„Beijing foloseste o abordare „intreaga societate” pentru achizitionarea de tehnologie”, a spus el pentru DW. „Conform legislatiei chineze, orice cetatean chinez caruia i se cere sa coopereze cu colectarea de informatii sau tehnologie, fie legal, fie ilegal, este obligat sa faca acest lucru”.
In plus, companiile chineze sau unitatile de infiltrare cibernetica administrate de stat sunt adepti sa acceseze sistemele informatice ale companiilor sau guvernelor straine si sa culeaga informatii utile, a spus el.
Si asta inseamna ca este la latitudinea tuturor firmelor si guvernelor straine sa implementeze masuri defensive care sunt capabile sa tina intrusii la distanta.
Furtul de date si pierderea pe care o provoaca unei companii sau amenintarea reprezentata de o putere straina care detine informatii privilegiate cu privire la politicile oricarui guvern, in special de aparare, „sunt un stimulent urias pentru protejarea acestor secrete”, a spus Pinkston.
„Cresterea spionajului cibernetic a schimbat peisajul si acum exista o nevoie mai mare de colaborare intre companiile private si guvernele lor pentru a le proteja cunostintele si secretele.”
