Cum s-a incheiat confruntarea dintre politia din Kosovo si oamenii inarmati sarbi?

Un conflict intre barbati inarmati si autoritatile kosovari la o manastire de langa granita cu Serbia s-a incheiat dupa ce patru persoane au fost ucise, au declarat autoritatile din Pristina, dupa o operatiune a politiei pentru a recastiga controlul asupra zonei. „Am pus acest teritoriu sub control. S-a facut dupa mai multe batalii consecutive”, a declarat reporterilor Xhelal Svecla, ministrul afacerilor interne din Kosovo, dupa incheierea conflictului.

Anuntul urmeaza unei zile haotice care a inceput cand o patrula de politie a fost impuscata in apropierea satului Banjska, lasand un ofiter de aplicare a legii din Kosovo mort si altul ranit.

Barbatii inarmati au fugit intr-o manastire din apropiere unde s-au baricadat si au facut schimb de focuri de arma cu politia din Kosovo ore in sir, cel putin trei atacatori ucisi impuscati.

Atacul si luptele ulterioare marcheaza una dintre cele mai grave escalade din Kosovo din ultimii ani, dupa luni de tensiuni crescande si discutii blocate intre guvernul tarii si Serbia.

La inceputul zilei, premierul kosovar Albin Kurti a declarat ca aproximativ 30 de barbati inarmati puternic inarmati au fost inconjurati de autoritati in complex si a cerut sa se predea.

Svecla a spus ca politia a facut mai multe arestari in timpul operatiunii de stergere si a confiscat o multime de arme si echipament. Cu toate acestea, a ramas neclar daca toti barbatii inarmati au fost retinuti in timpul maturarii.

Biserica Ortodoxa Sarba a confirmat, de asemenea, ca barbati inarmati au luat cu asalt manastirea din Banjska, unde stateau pelerinii din orasul sarbesc Novi Sad, din nordul Serbiei. Imaginile publicate de autoritatile kosovari au aratat cativa barbati inarmati puternic inarmati purtand uniforme, baricadandu-se in manastire.

Politia a declarat ulterior intr-o declaratie ca cel putin trei atacatori au fost ucisi si unul arestat in timpul incendiului. Alti patru suspecti civili care transportau echipamente radio si arme au fost de asemenea arestati.

Politia din Kosovo a confirmat, de asemenea, ca punctele de trecere a frontierei Jarinje si Brnjak dintre Serbia si Kosovo au fost inchise dupa incident.

Comentariile lui Kurti la conferinta de presa au venit la cateva ore dupa ce a numit ambuscada care a ucis un ofiter de politie si l-a ranit pe altul drept un act de terorism si a dat vina pe guvernul sarb.

„Crima organizata cu sprijin politic, financiar si logistic din partea oficialilor din Belgrad ataca tara noastra”, a scris Kurti pe retelele de socializare.

Misiunea KFOR condusa de NATO a declarat ca fortele sale sunt prezente in zona si „sint gata sa raspunda daca este necesar”.

Conform legii kosovene, autoritatilor guvernamentale nu li se permite sa intre in proprietati ortodoxe, inclusiv in biserici si manastiri, fara a primi mai intai permisiunea de la biserica ortodoxa sarba.

Presedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a condamnat ulterior uciderea ofiterului de politie, dar a ramas ferm in a da vina pe Kurti pentru persecutarea etnicilor sarbi din Kosovo.

sari peste promotia din buletinul informativ trecut

dupa promovarea prin newsletter

Kurti „provoca tot timpul, imi pare rau ca unii dintre sarbi au cazut in aceste provocari. Kurti este singurul vinovat, singura persoana care vrea conflict si razboi”, a declarat Vucic presei.

El a negat ca Belgradul a avut vreo legatura cu atacul.

Intrebat de ce au fost fotografiati barbatii inarmati sarbi purtand uniforme de lupta, Vucic a spus ca oricine poate cumpara astfel de uniforme din magazinele obisnuite si ca cele vazute nu apartin fortelor militare sau politiei sarbe.

Vucic a atacat, de asemenea, vestul si „ipocrizia” acestuia asupra Kosovo.

„Poti sa ne omori pe toti. Serbia nu va recunoaste niciodata independenta Kosovo, acea creatie monstruoasa pe care ati facut-o bombardand Serbia”, a spus Vucic.

Atacul are loc la mai bine de o saptamana dupa ce discutiile dintre liderii Serbiei si Kosovo, centrate pe imbunatatirea legaturilor, nu au reusit sa faca o descoperire in timpul negocierilor mediate de UE de la Bruxelles.

UE incearca de ani de zile sa rezolve disputa de lunga durata dintre vecinii din Balcani, care a inrautatit relatiile de la razboiul lor de acum mai bine de doua decenii.

Bruxelles-ul credea ca a rupt impasul in martie elaborand un plan de normalizare a legaturilor, dar de atunci s-au inregistrat progrese minime.

Inaltul diplomat al UE, Josep Borrell, a condamnat atacul de duminica, considerand „hidiosa” tintirea politiei.

„Autorii responsabili trebuie sa se confrunte cu justitia”, a scris Borrell pe retelele de socializare. Biroul sau a numit-o mai tarziu un „atac terorist las”.

Tensiunile in nordul Kosovo mocnesc de luni de zile, dupa decizia guvernului de la Pristina de a instala primari etnici albanezi in patru municipalitati cu majoritate sarba in mai.

Miscarea a declansat una dintre cele mai grave crize de neliniste din nord in ultimii ani. Au urmat demonstratii, precum si arestarea a trei ofiteri de politie kosoveni de catre Serbia si o revolta violenta a protestatarilor sarbi in timpul careia mai mult de 30 de forte de mentinere a pacii NATO au fost raniti.

Kosovo ramane populat in mare parte de etnici albanezi, dar in portiunile de nord ale teritoriului de langa granita cu Serbia, etnicii sarbi sunt majoritatea in mai multe municipalitati.

Lupta din nord este cea mai recenta dintr-o lunga lista de incidente care au zguduit zona de cand Kosovo si-a declarat independenta fata de Serbia in 2008. Asta a fost la aproape un deceniu dupa ce fortele NATO au ajutat la impingerea trupelor sarbe din fosta provincie in timpul unui razboi care a ucis aproximativ 13.000 de oameni. oameni.

Belgradul – impreuna cu aliatii sai cheie China si Rusia – a refuzat sa recunoasca independenta Kosovo, impiedicandu-l de fapt sa aiba un loc la Natiunile Unite.

In timpul unui discurs adresat adunarii generale a ONU, Vucic a acuzat Occidentul de ipocrizie. El a spus ca recunoasterea independentei Kosovo se bazeaza pe aceeasi justificare ca si razboiul Rusiei impotriva Ucrainei.