Armenia si Azerbaidjan au negociat un acord de incetare a focului pentru a pune capat unei lupte care a ucis 155 de soldati din ambele parti, a declarat un inalt oficial armean.
Armen Grigoryan, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, a anuntat armistitiul in declaratii televizate. O incetare anterioara a focului pe care Rusia l-a intermediat a esuat rapid.
Cu cateva ore inainte de anuntul lui Grigoryan, Ministerul Apararii din Armenia a raportat ca bombardamentele au incetat, dar nu a mentionat acordul de incetare a focului.
Nu a existat niciun comentariu imediat din partea guvernului Azerbaidjanului.
Declaratia de incetare a focului a urmat doua zile de lupte grele care au marcat cel mai mare izbucnire de ostilitati intre cei doi adversari de lunga durata in aproape doi ani.
Miercuri seara, mii de protestatari au iesit pe strazile capitalei Armeniei, acuzandu-l pe prim-ministrul Nikol Pashinyan ca si-a tradat tara incercand sa linisteasca Azerbaidjanul si cerandu-i demisia.
Armenia si Azerbaidjanul au facut schimb de vina pentru ostilitati, autoritatile armene acuzand Baku de agresiune neprovocata, iar oficialii azeri spunand ca tara lor raspundea bombardamentelor armene.
Pashinyan a spus ca 105 dintre soldatii tarii sale au fost ucisi de la izbucnirea luptei marti dimineata, in timp ce Azerbaidjanul a declarat ca a pierdut 50. Autoritatile azere au declarat ca sunt gata sa predea in mod unilateral cadavrele a pana la 100 de soldati armeni.
Tarile ex-sovietice au fost blocate intr-un conflict vechi de zeci de ani asupra Nagorno-Karabah, care face parte din Azerbaidjan, dar se afla sub controlul fortelor etnice armene sustinute de Armenia de la incheierea unui razboi separatist acolo, in 1994.
In timpul unui razboi de sase saptamani din 2020, Azerbaidjanul a recuperat zone largi din Nagorno-Karabah si teritoriile adiacente detinute de fortele armene. Peste 6.700 de oameni au murit in lupte, care s-au incheiat cu un acord de pace intermediat de Rusia. Moscova a desfasurat aproximativ 2.000 de militari in regiune pentru a servi ca forte de mentinere a pacii in temeiul acordului.
Pashinyan a declarat ca fortele azere au ocupat 10 kilometri patrati (aproape 4 mile patrate) din teritoriul Armeniei de la inceputul luptei.
El le-a spus parlamentarilor ca guvernul sau a cerut Rusiei sprijin militar in baza unui tratat de prietenie intre tari si a cerut, de asemenea, asistenta de la Organizatia Tratatului de Securitate Colectiva.
„Aliatii nostri sunt Rusia si CSTO”, a spus Pashinyan, adaugand ca pactul de securitate colectiva prevede ca o agresiune impotriva unui membru este o agresiune impotriva tuturor.
„Nu vedem interventia militara ca fiind singura posibilitate, pentru ca exista si optiuni politice si diplomatice”, a spus Pashinyan, vorbind in parlamentul natiunii sale.
El le-a spus parlamentarilor ca Armenia este pregatita sa recunoasca integritatea teritoriala a Azerbaidjanului intr-un viitor tratat de pace, cu conditia sa renunte la controlul zonelor din Armenia pe care fortele sale le-au ocupat.
„Vrem sa semnam un document, pentru care multi oameni ne vor critica si denunta si ne vor numi tradatori si chiar ar putea decide sa ne revoce din functie, dar am fi recunoscatori daca Armenia obtine o pace si securitate durabila ca urmare a asta”, a spus Pashinyan.
Unii din opozitie au vazut declaratia ca un semn al pregatirii lui Pashinyan de a ceda cererilor azerului si de a recunoaste suveranitatea Azerbaidjanului asupra Nagorno-Karabah. Mii de protestatari furiosi au coborat rapid la sediul guvernului, acuzandu-l pe Pashinyan de tradare si cerandu-i sa demisioneze.
Pashinyan a negat cu furie rapoartele care sustin ca ar fi semnat un acord prin care accepta cererile azere drept „atac informational”. Grigoryan, secretarul Consiliului de Securitate, a denuntat protestele de la Erevan, descriindu-le drept o incercare de distrugere a statului.
Arayik Harutyunyan, liderul Nagorno-Karabah, a reactionat la zgomot spunand ca regiunea nu va fi de acord sa intre in stalpul azerului si va continua sa sustina independenta sa.
Pe masura ce tensiunile au crescut in Erevan, Moscova s-a angajat intr-un act delicat de echilibrare in incercarea de a mentine legaturi amicale cu ambele natiuni. Are legaturi economice si de securitate puternice cu Armenia, care gazduieste o baza militara rusa, dar mentine si o stransa cooperare cu Azerbaidjanul bogat in petrol.
Unii observatori au vazut declansarea luptei ca o incercare a Azerbaidjanului de a forta autoritatile armene sa implementeze mai rapid unele dintre prevederile acordului de pace din 2020, cum ar fi deschiderea coridoarelor de transport pe teritoriul sau.
„Azerbaijanul are un potential militar mai mare, asa ca incearca sa-si dicteze conditiile Armeniei si sa foloseasca forta pentru a pretinde deciziile diplomatice pe care le doreste”, a scris Serghei Markedonov, expert rus in regiunea Caucazului de Sud, intr-un comentariu.
Markedonov a remarcat ca declansarea actuala a ostilitatilor vine exact in momentul in care Rusia a fost fortata sa se retraga din zonele din nord-estul Ucrainei dupa o contraofensiva ucraineana, adaugand ca cererea de asistenta a Armeniei a pus Rusia intr-o pozitie precara.
Presedintele rus Vladimir Putin si liderii altor membri ai CSTO au discutat situatia intr-un apel, indemnand la incetarea rapida a ostilitatilor. Acestia au convenit sa trimita in zona o misiune de inalti oficiali din alianta de securitate.
Putin a avut o intalnire cu presedintele Azerbaidjan Ilham Aliyev la Samarkand, Uzbekistan, unde ambii au planuit sa participe la un summit al Organizatiei de Cooperare de la Shanghai, o grupare de securitate dominata de Rusia si China. Guvernul armean a spus ca Pashinyan, care urma sa participe si el la summit, nu se va prezenta din cauza situatiei din tara.
La Washington, un grup de parlamentari care sustin Armenia au facut lobby asupra administratiei Biden. Rep. SUA Adam Schiff, influentul presedinte democrat al Comitetului de Informatii al Camerei, si alti patru membri ai Congresului au cerut Casei Albe si Departamentului de Stat sa „condamne fara echivoc actiunile Azerbaidjanului si sa inceteze orice asistenta” pentru Azerbaidjan.