Uniunea Europeana trebuie sa inceapa un val major de schimbari pentru a se pregati pentru sosirea Ucrainei ca stat membru, a spus liderul parlamentului sau, fara „nimic de pe masa”, inclusiv eliminarea tarifelor comerciale si acordarea Kievului acces la pietele interne inainte calitate de membru deplin.
Vorbind in exclusivitate Roberta Metsola, un europarlamentar din Malta care a devenit anul trecut cel mai tanar presedinte al Parlamentului European, a spus ca se asteapta ca statele membre sa inceapa negocierile oficiale cu Ucraina inca din decembrie.
„Daca merg repede, ar trebui sa egalam aceasta viteza”, a indemnat ea.
Metsola a fost primul lider politic care a vizitat Ucraina dupa invazia Rusiei, intalnindu-se cu presedintele tarii, presedintele Zelenski, la Kiev la 1 aprilie 2022, cand capitala se afla inca in statiune de acces si inconjurata de tancuri.
Ea a facut din imaginile acelei intalniri un simbol al presedintiei sale: un afis al perechii in verde militar, dandu-si mana, atarna deasupra curtii Parlamentului.
Sfidand precautia si antagonismul total din partea unor state membre, ea a sustinut fara echivoc incercarile Ucrainei de a adera la UE, proces care a avansat chiar daca incercarile tarii de a adera la NATO au stagnat.
Ucraina a trecut cu un an intr-o calatorie pe care multi se asteapta sa fie de patru sau cinci ani. Dar Metsola reflecta o gandire proaspata in randul unor lideri UE ca blocul trebuie sa accelereze accesul in Ucraina – si statele balcanice care au aplicat si ele – pentru a reduce riscul interferentei Rusiei in aceste foste teritorii sovietice.
„Impingerea dozei pe drum” privind extinderea va alimenta doar nationalismul si extrema dreapta, a avertizat ea. „Mareste extremele pe spectrul politic, euroscepticismul. Campaniile din tarile candidate sunt luptate, pierdute sau castigate, pe baza visului si sperantei UE.”
Metsola vrea ca discutiile oficiale sa inceapa inainte de Craciun. Decizia apartine ministrilor UE, care se vor reuni oficial in decembrie, dupa un raport public din octombrie privind progresele Ucrainei in reformarea sistemului judiciar, reducerea coruptiei si deschiderea pietelor.
„Ma astept la un rezultat concret, deoarece cel mai rau semnal ar putea fi ca le-am dat acestor oameni tinte si termene limita pe care noi insine nu le putem indeplini”, a spus Metsola.
Ucraina avea o populatie de 44 de milioane inainte de izbucnirea razboiului, are un sector agricol vast si pagube de razboi estimate la 411 miliarde de dolari (338 miliarde de lire sterline) chiar inainte de devastarile cauzate de distrugerea barajului Kakhovka.
Dupa cum a precizat in mod clar presedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, in discursul sau privind starea uniunii, Ucraina nu poate fi asimilata fara o restructurare a UE insasi, inclusiv un nou acord intre membri cu privire la modul de strangere si distribuire de fonduri.
Avand in vedere ca Moldova si Albania spera si ele sa se alature, urmatorul val, ori de cate ori vine, ar putea insemna ca numarul de membri ai blocului ar creste de la 27 la peste 30 de natiuni.
„Desigur, modelul economic pe care il avem astazi nu este unul care ar supravietui cu 32 sau 33 de [state membre]. Dar acum este momentul in care trebuie sa avem acea conversatie. Am inceput deja in parlament”, a spus Metsola.
Ea considera ca nu este nevoie sa asteptati aderarea pentru a impartasi unele dintre beneficiile calitatii de membru. Tarile candidate ar putea avea acces la telefonul mobil in roaming gratuit in UE, o politica populara, ceea ce inseamna ca tarifele sunt aceleasi atunci cand sunt in vacanta in UE ca si acasa.
„Daca vom extinde roamingul in acele tari, sa facem asta”, a spus ea. „Operatorii de retea sunt gata sa faca asta.”
Pentru intreprinderi, barierele comerciale ar putea fi ridicate.
„Pre-aderare inseamna si acces la fonduri, acces la universitati, acces pentru studenti, posibilitatea de a accesa piata interna, indiferent daca facem tarife de import si export”, a spus ea. „Am spus ani de zile ca Ucraina nu poate fi conectata la reteaua electrica europeana. Ne-a luat zile intregi sa facem asta odata ce razboiul a inceput. La sfarsitul zilei, a fost intotdeauna despre vointa politica.”
Ea a sugerat ca acordul ar putea acoperi agricultura – subliniind ca Ucraina este un furnizor important de carne de pasare pentru unele tari din UE.
Exista o singura economie majora externa care are o astfel de intelegere. Uniunea vamala cu Turcia, convenita in 1995, permite comertul fara tarife cu marfuri industriale. Cu toate acestea, nu include majoritatea produselor agricole. De asemenea, sunt excluse otelul, carbunele, serviciile si achizitiile publice.
Ucraina face deja comert liber in cadrul UE. Pentru a sprijini efortul de razboi, toate tarifele si cotele au fost suspendate in iunie 2022, concesiune extinsa acum pana in iunie 2024. Accesul nestapanit a declansat deja proteste din partea fermierilor din bloc: exporturile de pasari de curte catre UE in acest an vor fi probabil de trei. de ori mai mult decat in 2021. Polonia, Ungaria si Slovacia au declarat saptamana trecuta ca vor sfida UE si vor extinde interzicerea vanzarilor interne de cereale ucrainene pentru a-si proteja propriii fermieri, in asteptarea rezultatului negocierilor.
Diviziunile Maltei cu privire la apartenenta au fost cele care au atras-o pe Metsola in politica ca studenta la drept. Ea se numara printre cei care predau pentru reforme economice si libertati personale, crescand intr-o perioada in care controlul importurilor, preturilor si fluxurilor de capital insemna ca oricine dorea un frigider sau o linie telefonica trebuia sa-si sune parlamentarul.
Ea s-a alaturat demonstratiilor din 1996, cand guvernul laburist al Maltei a inghetat procesul de inscriere la UE, inscriindu-se in opozitia Partit Nazzjonalista. „Amintirile raman cu tine si iti dau foc”, a spus ea.
In 2002, a fost in prima cohorta din Malta care a studiat in cadrul programului de schimb universitar Erasmus, petrecand un an la Rennes, in Bretania. Ea se descrie ca membru al generatiei Erasmus.
„Pentru cineva care venea de pe o insula, era vorba despre a fi cu privire la exterior si de a cauta sa aiba acces la cele mai inalte standarde pe care le aveau alte tari.”
Metsola s-a intors in Malta pentru a face campanie la referendumul din 2003 privind aderarea la UE, votul „da” castigand cu cea mai mica marja. Ea a candidat fara succes pentru Parlamentul European de doua ori, inainte de a castiga in cele din urma un loc la alegerile partiale din 2013.
Simon Busuttil, fostul lider al opozitiei din Malta, acum secretar general al Partidului Popular European, a declarat ca Metsola a revigorat parlamentul. „Roberta a fost ca si cum a trecut de la alb-negru la televizor color – aducand o explozie de energie si dinamism unei institutii dominate istoric de batrani cenusii”, a spus el.
„Faptul ca provine din partidul de opozitie al celui mai mic stat membru face ca rezultatele ei sa fie cu atat mai notabile, cu cat nu a primit niciun avantaj de la nimeni”, a adaugat el.
Metsola a inceput prin a face campanie pe pornografia de razbunare si pe coruptie. Dar munca ei despre migratie si raspunsul ei la asasinarea jurnalistei de investigatie malteze, Daphne Caruana Galizia, a fost cea care a adus-o la o atentie mai larga.
Cand Caruana Galizia a murit, ea se confrunta cu 47 de procese din partea unei game de oameni de afaceri si politicieni.
Metsola a raspuns facand campanie pentru o legislatie care sa protejeze mass-media de procesele vexatorii aduse de cei cu buzunare suficient de adanci pentru a folosi instantele pentru a-i reduce pe nedrept pe reporteri. Ea a fost coautora unui raport privind introducerea unei legislatii pentru interzicerea Slapps (procese strategice impotriva participarii publice).
In aceasta vara, Parlamentul European a votat in favoarea unor reguli care sa permita judecatorilor sa respinga cazurile vexatorii la inceputul procesului, inainte ca costurile sa se ridice. Propunerea trebuie sa castige sprijinul statelor membre, prin intermediul consiliului de ministri. Exista ingrijorari ca prevederile ar putea fi reduse in aceasta etapa, asa ca batalia este departe de a fi castigata. Regatul Unit se misca in tandem, guvernul planuind o legislatie mai limitata anti-Slapp.
„Sper ca putem continua bilateral cu Marea Britanie”, a spus Metsola.
In Malta si Italia, jurnalistii pot ajunge la inchisoare pentru ceea ce scriu, deoarece calomnia poate fi urmarita penal ca infractiune. Intrebata daca ar trebui abolita calomnia penala, Metsola a spus: „Calomnie penala vexatoare, da”.
Ea va face campanie pentru a-si pastra locul atunci cand Parlamentul European va merge la vot in iunie 2024. Metsola spera sa revina ca presedinte, rol pe care l-a preluat abia pe 18 ianuarie anul trecut, ziua in care a implinit 43 de ani.
Cu toate acestea, numele ei este din ce in ce mai asociat cu alte locuri de munca mai mari. Ea este vazuta ca un potential succesor al Ursulei von der Leyen in calitate de presedinte al Comisiei Europene. Prim-ministrul Maltei este un alt rol care este discutat.
Raspunsul ei? „Voi face treaba pe care o fac si voi continua sa servesc pana in ultima zi a mandatului meu.”
Deocamdata, ea este concentrata pe anul viitor. „Trebuie sa candidez pentru locul meu in Malta si sunt alegeri grele. Nimic nu este dat. Si voi da totul pentru a fi reales.”
