Seful NASA, Bill Nelson spune ca SUA vrea sa se asigure ca „ajunge prima pe Luna”. Comentariile sale reinvie amintirile din anii 1960 si 1970, cand NASA se afla intr-o cursa spatiala cu Uniunea Sovietica. Dar o jumatate de secol mai tarziu, NASA angajeaza companii private pentru a face mult mai mult din munca. Dl Nelson spune ca acestea sunt esentiale, deoarece permite ca costurile uriase sa fie impartite si ca NASA sa se bazeze pe „creativitatea antreprenorilor din sectorul privat”.
El indica SpaceX de la Elon Musk, caruia in 2021 i s-a acordat un contact de 3 miliarde de dolari (2,4 miliarde de lire sterline) pentru a construi un aterizare lunar si a dezvoltat, de asemenea, cea mai puternica racheta construita vreodata.
Alte firme private simt, de asemenea, beneficiile cursei spatiale. La inceputul acestui an, agentia a semnat un acord de 3,4 miliarde de dolari cu Blue Origin al lui Jeff Bezos – tot pentru a construi un lander, dar pentru aterizari ulterioare pe Luna.
Acestea sunt doar doua companii care beneficiaza de miliarde de dolari din finantare guvernamentala. Sunt bani care sunt cheltuiti, cel putin partial, pentru a incerca sa mentinem inaintea Chinei pe fondul tensiunilor mult mai ample dintre cele mai mari doua economii ale lumii.
La sfarsitul lunii august, India a devenit a patra natiune care a realizat o aterizare usoara pe Luna si prima care a ajuns in regiunea polului sud lunar.
In ciuda acestui succes, programul spatial al Chinei este cel mai atent urmarit de NASA.
China este singura tara care are propria sa statie spatiala, a adus deja mostre de luna inapoi pe pamant si are in plan sa ajunga in regiunile polare ale suprafetei lunare.
Acest lucru il ingrijoreaza pe domnul Nelson: „Ceea ce ma ingrijoreaza este ca gasim apa la polul sudic al Lunii, China ajunge acolo si China spune ca aceasta este zona noastra. Nu poti veni aici, este a noastra”.
Dl Nelson sustine ca actiunile Chinei de a construi insule artificiale pentru a revendica suveranitatea asupra unor parti din Marea Chinei de Sud ii sustin ingrijorarea.
Dl Nelson subliniaza, de asemenea, ca China nu a semnat Acordurile Artemis conduse de SUA, menite ca un cadru pentru cele mai bune practici in spatiu si pe Luna.
China declara ca este angajata in explorarea pasnica a spatiului si a respins anterior preocuparile SUA cu privire la programul sau spatial drept „o campanie de defaimare impotriva eforturilor normale si rezonabile ale Chinei in spatiul cosmic”.
Rivalitatea stimuleaza investitii uriase din partea NASA. In anul pana la sfarsitul lunii septembrie 2021, agentia spune ca cheltuielile sale au fost in valoare de 71,2 miliarde de dolari pentru economia SUA – o crestere cu 10,7% fata de anul precedent.
In timp ce nume mari precum SpaceX ar putea atrage titlurile, cheltuielile NASA ajung mult mai departe in economie.
„Un sfert din cheltuielile noastre sunt destinate intreprinderilor mici”, spune dl Nelson.
Acesti bani pot accelera cresterea firmelor mici, in special a start-up-urilor, spune Sinead O’Sullivan, un fost inginer NASA si acum economist spatial la Harvard Business School.
Guvernul actioneaza adesea ca un prim client al firmelor infiintate, iar acele contracte le pot permite sa se adreseze investitorilor privati si sa stranga si mai multi bani, spune ea.
„De multe ori vorbim despre capital de risc si capital privat, totusi, guvernele sunt la fel de importante, daca nu mai importante”, spune doamna O’Sullivan.
Cursa inapoi spre Luna ar putea fi de mare profil, dar a contribuit la stimularea unei explozii in alte activitati spatiale care ar putea fi mult mai profitabile.
In 1957, Rusia a devenit prima tara care a pus un satelit pe orbita in timp ce lupta cu SUA in cursa spatiala initiala. Acum exista putin peste 10.500 de sateliti care orbiteaza Pamantul, potrivit Agentiei Spatiale Europene.
In ultimul deceniu, Chad Andersen, fondatorul companiei de investitii Space Capital, merita SpaceX pentru stimularea industriei.
„Singurul motiv pentru care vorbim astazi despre spatiu ca categorie de investitii este din cauza SpaceX”, spune el. „Cu putin peste 10 ani in urma, inainte de primul lor zbor comercial, intreaga piata era intr-adevar dominata de guvern”.
Aproximativ jumatate dintre satelitii aflati acum pe orbita au fost lansati in ultimii trei ani. Acest lucru se datoreaza in principal doar doua companii One Web si Starlink de la Elon Musk.
„Economia spatiala este mult mai larga decat doar rachete si hardware prin satelit. Este coloana vertebrala invizibila care alimenteaza economia noastra globala”, explica domnul Anderson.
Odata cu numarul tot mai mare de sateliti pe orbita, el spune ca un numar tot mai mare de companii gasesc noi utilizari pentru datele pe care le furnizeaza, inclusiv in agricultura, asigurari si industriile maritime.
RocketLab, cu sediul in Noua Zeelanda, este un alt jucator important in economia spatiala.
Un rival al SpaceX, acesta a finalizat deja 40 de lansari pentru clienti, inclusiv NASA si alte agentii guvernamentale americane.
Fondatorul sau, Peter Beck, a trecut de la inginer de spalat vase la lansarea de rachete in spatiu si spune ca acesta este doar varful aisbergului cand vine vorba de oportunitatile financiare care se afla dincolo de pamant.
„Lansarea reprezinta o oportunitate de aproximativ 10 miliarde de dolari. Apoi exista infrastructura, cum ar fi construirea satelitilor, este o oportunitate de aproximativ 30 de miliarde de dolari. Si apoi sunt aplicatii si aceasta este o oportunitate de aproximativ 830 de miliarde de dolari”.
Nu este singurul care face pretentii mari. Banca americana de investitii Morgan Stanley a estimat ca industria spatiala globala ar putea creste pana la o valoare de peste 1 miliard de dolari pe an pana in 2040.
Ce ar putea urma pentru firmele private care opereaza in spatiu?
Domnul Beck este precaut cu privire la oportunitatile de pe Luna, in special mineritul.
„In acest moment, nu este viabil din punct de vedere economic sa mergi pe Luna, al meu si sa-l aduci inapoi pe Pamant”.
Bill Nelson de la NASA vede posibilitati in cercetarea medicala. El subliniaza cercetarile utile privind cresterea cristalelor efectuate pe Statia Spatiala Internationala in 2019 de firma de produse farmaceutice Merck, care a ajutat la dezvoltarea unui tratament pentru cancer.
El mai spune ca fibra optica ar putea fi fabricata mai eficient in gravitate zero.
„Ceea ce veti vedea in cele din urma este multa activitate comerciala pe orbita joasa a Pamantului”.
